
Alina TEODORESCU
Banca Centrala Europeana: Preturile mai mari ale carbonului reduc numarul de locuri de munca
O crestere de 1% a pretului duce la o scadere de aproximativ 0,2% a ocuparii fortei de munca dupa un an si jumatate
28 mai 2026
Un document de lucru recent al Bancii Centrale Europene, care analizeaza efectele pretului in EU ETS asupra gradului de ocupare al fortei de munca, arata ca preturile mai mari ale carbonului au un efect negativ persistent.
Potrivit studiului, „o crestere exogena de 1% a preturilor EU-ETS duce la o scadere de aproximativ 0,2% a ocuparii fortei de munca dupa un an si jumatate.” Efectele sunt si mai pronuntate in sectoarele cu emisii ridicate de carbon, unde socurile de pret „sunt estimate sa conduca la o reducere de aproximativ 1% a ocuparii fortei de munca” — de aproximativ cinci ori mai mare decat impactul estimat asupra ocuparii agregate.
Studiul mai arata ca efectele variaza in functie de nivelul alocarilor gratuite de certificate de emisii si de gradul de protectie a angajatilor. In tarile in care companiile primesc o proportie mai mare de certificate gratuite raportat la nivelul emisiilor, cresterea preturilor EU-ETS tinde sa aiba un impact semnificativ mai redus asupra ocuparii totale a fortei de munca.
De asemenea, concluziile sugereaza ca preturile ridicate ale carbonului au avut doar un efect limitat si temporar asupra numarului mediu de ore lucrate in tarile cu niveluri ridicate de alocari gratuite, in timp ce tarile cu niveluri mai scazute de alocari gratuite au inregistrat o crestere a numarului mediu de ore lucrate saptamanal.
Studiul mai arata ca, in tarile cu un nivel relativ mai redus de protectie a angajatilor, preturile ridicate ale carbonului „sunt estimate sa aiba un efect negativ semnificativ asupra ocuparii fortei de munca in cei doi ani de dupa impact.”
Documentul de lucru al Bancii Centrale Europene ofera atat un cadru conceptual, cat si unul empiric pentru factorii de decizie, furnizand ceea ce autorii descriu drept „perspective valoroase pentru factorii de decizie care incearca sa echilibreze obiectivele climatice cu considerentele legate de piata muncii.”

