Saptamana trecuta, prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, a trimis o scrisoare presedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitand o suspendare temporara, pe o perioada de patru pana la cinci ani, a pietei europene a carbonului.

Potrivit scrisorii lui Fico, publicata pe retelele sociale, una dintre solutiile propuse pentru reducerea preturilor extrem de ridicate la electricitate ar fi „declararea unui moratoriu de patru-cinci ani asupra aplicarii mecanismului de comercializare a emisiilor”. Acesta a sustinut ca o astfel de decizie ar duce la „o relansare semnificativa si un impuls pentru sectoarele industriale strategice”.

Propunerea a fost lansata pentru prima data la inceputul lunii ianuarie, in urma unei intalniri bilaterale cu omologul sau ceh. In cadrul unei conferinte de presa comune, prim-ministrul Cehiei, Andrej Babis, a anuntat de asemenea ca elaboreaza o scrisoare prin care solicita o revizuire a Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).

La inceputul lunii decembrie, Fico a publicat o alta scrisoare pe retelele sociale, co-semnata de prim-ministrii altor cinci state membre ale UE — Ungaria, Polonia, Bulgaria, Cehia si Italia — prin care se cere adoptarea unei „politici climatice realiste” pentru protejarea industriei europene.

Si mai recent, ministrul de externe al Slovaciei si-a anuntat intentia, impreuna cu omologul sau maghiar, de a contesta planul UE de a reduce legaturile energetice cu Rusia, argumentand ca masura submineaza interesele nationale ale tarilor lor.

„Ungaria va intenta o actiune in fata Curtii de Justitie a UE imediat ce decizia privind REPowerEU va fi publicata oficial. Vom folosi toate mijloacele legale pentru a obtine anularea acesteia”, a scris luni pe retelele sociale ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Ministerul de Externe al Slovaciei a confirmat, de asemenea, ca va contesta decizia in fata Curtii.

Reactia celor doua tari a venit dupa ce ieri, ministrii UE au adoptat oficial un regulament privind eliminarea treptata a importurilor de gaze rusesti pana la sfarsitul anului 2027. Masura a fost aprobata in pofida opozitiei Ungariei si Slovaciei, Bulgaria abtinandu-se, prin utilizarea unei majoritati calificate consolidate — in locul unanimitatii — care necesita sprijinul a cel putin 72% dintre membrii Consiliului, reprezentand 65% din populatia UE.