Pe masura ce Uniunea Europeana se pregateste pentru revizuirea din iulie a EU ETS, dezbaterea privind viitorul principalului instrument al blocului comunitar pentru reducerea emisilor se intensifica, actorii implicati promovand prioritati diferite si exprimand preocupari legate de echilibrul dintre competitivitatea economica si ambitia climatica.

Intr-o declaratie publica publicata luni, Federatia Bancara Europeana (EBF) a sustinut necesitatea unui „pret predictibil al carbonului ca factor de stimulare a investitiilor”, avertizand ca „orice slabire a sistemului nu ar submina doar semnalul de investitie, ci ar limita si resursele financiare disponibile pentru investitiile necesare tranzitiei”.

Tot luni, o coalitie formata din principalele companii aeriene europene si asociatii din domeniul aviatiei a militat  impotriva extinderii EU ETS pentru a include emisiile generate de toate zborurile internationale care pleaca din Uniunea Europeana. Organizatiile sustin ca o astfel de masura ar creste costurile pentru pasageri si operatorii de marfa si ar putea denatura concurenta.

Intre timp, grupurile din industria grea solicita masuri de protectie mai puternice pentru a proteja producatorii europeni de cresterea costurilor cu carbonul si de concurenta internationala. Intr-un document de pozitie prezentat luna trecuta, European Aluminium a cerut un EU ETS post-2030 care sa protejeze competitivitatea industriei prin mentinerea mecanismelor de prevenire a relocarii emisiilor de carbon, implementarea riguroasa a CBAM, continuarea compensarii costurilor indirecte si utilizarea intr-o masura mai mare a veniturilor din ETS pentru sustinerea decarbonizarii industriei.

In mod similar, IFIEC Europe, organizatie care reprezinta consumatorii industriali de energie, a solicitat Comisiei Europene suspendarea actualizarii planificate a valorilor de referinta in functie de care se fac alocarile gratuiite in EU ETS pentru caldura si combustibili aferente perioadei 2026-2030.

Intr-o scrisoare adresata presedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen si semnata de mai multe asociatii ale industriilor energo-intensive, federatia a argumentat ca reducerile propuse ale valorilor de referinta nu reflecta realitatile tehnologice ale sectoarelor industriale si ar putea slabi semnificativ protectia impotriva relocarii emisiilor de carbon prin reducerea nivelului alocarilor gratuite.

Numarul tot mai mare de documente de pozitie si interventii publice evidentiaza importanta revizuirii EU ETS, in contextul in care factorii de decizie europeni se confrunta cu presiuni tot mai mari pentru a reconcilia competitivitatea industriala cu obiectivele climatice ale Uniunii Europene.