Comisia Europeana a publicat vineri mult-asteptatul pachet de reforma al Sistemului UE de Comercializare a Certificatelor de Emisii (EU ETS), dupa o amanare de doua zile. Potrivit Executivului european, propunerile urmaresc sa ofere „sprijin pentru industrie, mentinand in acelasi timp rolul esential al EU ETS in tranzitia climatica si energetica, in conformitate cu Legea europeana a climei.”

Printre cele mai importante modificari propuse se numara:

• Incetinirea ritmului anual de reducere a plafonului de emisii din EU ETS de la 4,4% la 3,7% in perioada 2031-2035, „facand traiectoria mai graduala si aliniata nivelului de ambitie climatica la nivel intern.”
• Posibilitatea utilizarii de catre companii a pana la 2% credite internationale de carbon de inalta calitate pentru finantarea proiectelor de decarbonizare din afara Uniunii Europene, „oferind o perioada de respiro in intervalul 2036-2040, cand reducerea emisiilor in Europa va deveni mai dificila.”
• Cresterea alocarilor gratuite acordate industriei cu 6 miliarde de euro in perioada 2026-2030.
• Incetinirea eliminarii treptate a alocarilor gratuite pentru sectoarele acoperite de Mecanismul de Ajustare la Frontiera pe Carbon (CBAM), acestea urmand sa beneficieze de alocari gratuite pana in 2038.
• Recompensarea celor mai performante instalatii prin acordarea unor alocari gratuite suplimentare pentru 10% dintre operatorii cu cele mai reduse emisii, fara impunerea unor conditii suplimentare.

Modificarile propuse marcheaza o schimbare importanta in arhitectura viitoare a EU ETS, reducand ritmul de diminuare a ofertei de certificate si oferind industriei europene mai multa flexibilitate in procesul de decarbonizare. Pentru participantii la piata carbonului, noile masuri ar putea tempera asteptarile privind inasprirea ofertei de certificate dupa 2030, cu implicatii directe asupra echilibrului dintre cerere si oferta pe termen lung.

Potrivit Politico, „aceste masuri vor fi probabil bine primite de industrie, care sustine ca traiectoria actuala a EU ETS este nerealista si costisitoare”, insa publicatia atrage atentia ca „ramane mai putin sigur daca grupurile pro-EU ETS din Parlamentul European si statele membre vor accepta regulile mai relaxate.”

Propunerile vor intra acum in procesul legislativ european. Atat Consiliul Uniunii Europene, cat si Parlamentul European sunt asteptate sa isi finalizeze pozitiile pana la sfarsitul acestui an, astfel incat negocierile in trilog sa poata incepe in luna ianuarie.

Peter Liese, raportorul principal al Parlamentului European pentru reforma EU ETS, a subliniat importanta respectarii calendarului legislativ, declarand: „Acest calendar este foarte ambitios, dar necesar. Cu cat vom avea mai repede claritate, cu atat va fi mai bine.”