Potrivit unor relatari din presa care citeaza un proiect de propunere ce urmeaza sa fie prezentat astazi, executivul european ia in calcul acordarea unui numar mai mare de certificate gratuite de carbon industriei fertilizatorilor. Aceasta masura ar putea fi interpretata drept un pas inapoi fata de ambitiile climatice stricte ale blocului comunitar, in contextul in care Bruxelles-ul prioritizeaza competitivitatea industriala si securitatea energetica pe fondul cresterii puternice a costurilor la ingrasaminte si gaze.

Un raport recent al Bancii Mondiale a aratat ca indicele preturilor la ingrasaminte a urcat in aprilie la cel mai ridicat nivel din octombrie 2022, atunci cand pietele globale au fost afectate de perturbarile de aprovizionare din Rusia si Belarus — doi exportatori majori de fertilizatori — intr-o perioada de tensiuni geopolitice ridicate, similare preocuparilor actuale privind Stramtoarea Hormuz.

„Indicele preturilor la fertilizatori este estimat sa creasca cu peste 30% in 2026”, a avertizat Banca Mondiala, adaugand ca „riscurile raman orientate in sens ascendent daca preturile ridicate la energie persista, iar perturbari ale transportului si productiei legate de Stramtoarea Hormuz continua dupa trimestrul al treilea din 2026.”

Astazi, comisarul european pentru agricultura, Christophe Hansen, urmeaza sa prezinte noul plan de actiune al Comisiei Europene pentru sectorul fertilizatorilor. Printre masurile analizate in proiectul de propunere se afla si un plan de „acordare a unui numar mai mare de permise gratuite de emisii de CO2 industriei fertilizatorilor pentru a reduce costurile companiilor legate de respectarea regulilor pietei europene a carbonului”, potrivit Reuters.

Totusi, orice alocare suplimentara de certificate gratuite ar urma sa fie „conditionata de cresterea productiei de fertilizatori bio (organici), circulari sau cu emisii reduse de carbon, pentru a asigura disponibilitatea fertilizatorilor produsi local in Europa”. Masura aceasta  ar face parte din reforma mai ampla a pietei europene a carbonului, pe care Comisia intentioneaza sa o prezinte in luna iulie.

Propunerea ar putea pune presiune asupra preturilor europene ale carbonului daca traderii interpreteaza masura ca pe un semnal ca Bruxelles-ul este dispus sa relaxeze presiunea asupra industriilor mari consumatoare de energie pe fondul tensiunilor economice si geopolitice tot mai accentuate.

Cu toate acestea, reactia pietei a ramas pana acum limitata, preturile carbonului inregistrand doar fluctuatii reduse, asa cum a facut-o  in ultimele saptamani, in ciuda volatilitatii accentuate de pe pietele energetice. Aceasta atitudine sugereaza ca traderii reactioneaza in principal la decizii politice confirmate si la evolutii concrete ale pietei, mai degraba decat la relatari de presa sau propuneri neconfirmate.