Ministrul italian al Industriei, Adolfo Urso, a cerut din nou o suspendare temporara si imediata a EU ETS, invocand cresterea preturilor la energie pe fondul escaladarii conflictului din Orientul Mijlociu. „Suspendarea ETS ar trebui considerata tocmai ca un raspuns de urgenta la conflict, in asteptarea revizuirii sale”, a declarat Urso pentru un ziar local luni.

O solicitare similara a fost facuta luna trecuta tot de Urso, care a sustinut ca suspendarea mecanismului ETS este necesara „in asteptarea unei reforme care trebuie sa fie neaparat cuprinzatoare”, pentru a proteja „companiile energointensive care se lupta sa ramana competitive”.

Ministrul italian de Finante, Giancarlo Giorgetti, a avertizat de asemenea in cadrul unei reuniuni G7 de luni ca Europa ar putea face fata unei a doua crize energetice „asa cum s-a intamplat in 2022”, adaugand ca liderii UE „ar trebui sa ia in considerare adoptarea unor masuri extraordinare, pe modelul celor adoptate dupa atacul Rusiei asupra Ucrainei”. 

Oficialul italian a subliniat si gravitatea situatiei, cerand autoritatilor sa „actioneze imediat pentru a opri cresterea preturilor la energie inainte ca acestea sa se raspandeasca la toate bunurile de consum, asa cum s-a intamplat in 2022”.

Comisia Europeana pregateste un set de optiuni pentru liderii UE inaintea urmatoarei reuniuni a Consiliului European programata pentru 19 martie. Un document vazut de Reuters arata ca, pentru a produce schimbari imediate, „ar putea fi necesara o solutie de tranzitie pentru a reduce preturile la energie in urmatorii 2–5 ani, pana cand tranzitia verde va reduce presiunea asupra preturilor la electricitate”.

Documentul, pregatit pentru o reuniune a comisarilor europeni care a avut loc vinerea trecuta, evidentiaza de asemenea mai multe taxe de retea si impozite care contribuie la cresterea costurilor, inclusiv costurile cu certificatele de carbon, „care reprezinta aproximativ 11% din facturi”.

Apeluri pentru suspendarea temporara a EU ETS au mai fost lansate anterior, in special de Polonia si alte cateva state din Europa de Est, in timpul crizei energetice care a urmat pandemiei Covid-19 si invaziei Rusiei in Ucraina. De aceasta data, insa, pe fondul escaladarii crizei din Orientul Mijlociu, exista tot mai multe semnale ca sansele unei interventii politice ar putea fi mai mari. Orice masura potentiala ar fi probabil prezentata ca un raspuns tintit, specific crizei, mai degraba decat ca o retragere permanenta din ambitiile climatice ale UE.