Un nou raport publicat de Euracoal, asociatia europeana a carbunelui, arata ca anul trecut cererea totala de carbune in UE a scazut cu 22,7% comparativ cu 2022, atingand doar 367,7 Mt. Declinul in ceea ce priveste cererea de lignit a fost si mai drastic, reducerea fiind de 26%.

Potrivit asociatiei, principalul motiv pentru aceasta scadere este pretul in cadrul EU ETS care este “ridicat si impredictibil”. Costul pentru EUA-uri, care este de trei pana la de cinci ori mai mare decat cel pentru combustibil, face ca “productia de energie din arderea carbunelui sa fie nerentabila, dupa cum era si intentia”, dar in acelasi timp “determina productia industriala mare consumatoare de energie sa paraseasca statele membre UE”.

Raportul precizeaza totodata ca “peste pragul de 100 euro/tCO2, nici arderea huilei si nici cea a lignitului nu au sens din punct de economic in ceea ce priveste productia de electricitate, decat in situatia in care beneficiaza de preturi mari la energie”. EUA-urile au atins acest prag de 100 de euro pentru prima data in februarie 2023, nivelul fiind ulterior depasit de doua ori in primul trimestru al anului trecut.

Intre timp, cererea pentru carbune in China a crescut cu aproape 5%, atingand un nivel impresionant de 4740 Mt. Flota curenta de centrale pe carbune a tarii depaseste 1100 GW, in timp ce in UE aceasta atinge doar 120 GW. Mai mult chiar, in pofida angajamentelor luate de presedintele Xi de a reduce consumul de carbune in perioada 2026-2030, aproape 71% din centralele aflate in constructie la nivel mondial sunt localizate in China.

Acest rezultat nu ar trebui sa fie unul surprinzator, tinand cont de eforturile de decarbonizare ale Chinei comparativ cu UE. Acum doua saptamani, pentru prima data in istorie, pretul carbonului din China pe piata nationala de tranzactionare a emisiilor a depasit pragul de 100 de yuani (aproape 13 euro), in timp ce echivalentul sau european se tranzactioneaza in prezent la un nivel de peste cinci ori mai mare.