Copernicus Climate Change Service, parte din programul derulat de UE privind observarea Pamantului, a publicat marti raportul pentru 2023 intitulat Global Climate Highlights, care contine un sumar general al celor mai importante fenomene climatice de anul trecut.

Potrivit Copernicus, 2023 a fost cu 1,48°C mai cald decat nivelul preindustrial, foarte aproape de tinta dorita de a mentine cresterea temperaturilor sub limita de 1,50C care a fost stabilita prin Acordul de la Paris.

Temperatura medie globala a fost aproape de 150C, anul trecut devenind astfel “cel mai cald an calendaristic din punct de vedere al temperaturilor incepand din 1850”. Noul nivel este cu 0,170C peste recordul precedent care fusese stabilit in 2016. Aceasta crestere a fost determinata de “schimbarile climatice produse de om si accelerate de fenomenul meteo natural El Niño”, dupa cum explica expertii climatici din cadrul Universitatii Reading.

Datele colectate de Copernicus au aratat totodata ca toate zilele au fost cu 1°C mai calde decat nivelul preindustrial, aproape 50% din zile au fost cu 1,5°C mai calde in timp ce, pentru prima data in istorie, pragul de 2°C a fost depasit in doua ocazii.

In Europa, anul trecut a fost al doilea cel mai cald, cu 0,17°C mai rece decat 2020 care ramane detinatorul recordului. Iarna si toamna pe continent au fost de asemenea al doilea cele mai calde, in timp ce vara trecuta a fost a cincea din acest punct de vedere al valorilor climatice.

Intr-o prognoza separata, Met Office se asteapta ca si 2024 sa doboare recordul de temperatura, in conditiile in care El Niño continua sa actioneze. Temperatura medie globala in acest an este estimata sa fie cu pana la 1,58°C peste nivelul preindustrial.

El Niño ar urma, potrivit Organizatiei Mondiale pentru Meteorologie sa dureze pana cel putin in aprilie 2024, “influentand vremea si contribuind la o crestere si mai mare a temperaturilor la nivel global”.